Pagină de jurnal

Conferinţă de presă 26.04.2007
La îndrumare doamnei profesoare de limba şi literatura română, am participat împreună cu alte doua colege de clasă la o dezbatere despre corupţie, şantaj şi manipulare în mass-media: "Presa, o afacere din cuvinte". Invitaţi la această dezbatere au fost: Mihai Tatulici, de la Realitatea TV, Sanda Nicola, de la TVR, şi Liviu Iolu, reporter special al cotidianului „Evenimentul zilei" ea fiind realizată la iniţiativa ASJ, singura asociaţie a studenţilor jurnalişti din Iaşi.Mihai Tatulici împreună cu ceilalţi doi invitaţi au dezbătut câteva teme mereu fierbinţi ale presei, în faţa unui public format din studenţi la jurnalism şi câţiva pensionari din postura ziaristului unui trecut mai firesc decât acceptau încrâncenaţii şi a unui prezent mai dur decât ni se promisese.
La început am avut o oarecare reţinere deoarece eram convinsă că mă voi plictisi, subiectul ce urma a fi dezbătut netrezindu-mi deloc interesul. Dar până în final mi-am dat seama că m-am înşelat. Subiectul s-a dovedit a fi foarte captivant penrtu toţi, chiar şi pentru mine care nu prea aveam de a face cu subiectul. Formularea răspunsurilor a fost făcută cu foarte multă inteligenţă şi în aşa fel încăt să mulţumească pe toată lumea. Mi-a plăcut aprecierea făcută cu atâta sinceritate de domnul Mihai Taulici cum că:"80% din presa este rumegus, 20% din cuvinte insa au un pret foarte mare." A recunoscut că această meserie este una "ingrozitoare, cu o miza foarte mare" însă i-a felicitat pe cei care au luat-o pe acest drum.Mihai Tatulici, jurnalist, a spus că a venit la Iaşi deoarece a apreciat munca tinerilor din ASJ care au reuşit să realizeze o astfel de organizaţie profesională.
Sanda Nicola lucrează în televiziune de la 17 ani. Nu a absolvit Facultatea de Jurnalistică însă a învăţat enorm de multe din munca pe teren. Sanda Nicola din marea sa experinţă a dat un sfat celor care vor să urmeze pe căile presei, plin de învăţături folositoare care numai un om în domeniu ti le-ar fi putut oferi: "dacă mintea îţi este antrenată, dacî ai plecat de acasă cu gândul câ va trebui sâ te ţii de nişte reguli pe care le-ai dobândit, de ce nu într-o şcoala foarte buna, sau stând prin preajma unor oameni de televiziune foarte buni, atunci riscul de a greşi este din ce în ce mai mic. Dar daca nu te preocupa deloc, e clar că o s-o dai de gard". Aceste cuvinte ar trebui să pună pe gânduri chiar foarte multe persoane din presa actuală, care nu îşi au nici un rostul.
A fost prezent şi Liviu Iolu, reporter special la Evenimentul Zilei, dar care a plecat de la Iaşi de la Opinia Studenţească care a mărturisit studenţilor succesul săa în presăş: "primul pas este să vii să frecventezi toate cursurile. În acelaşi timp sî nu uitaţi de practica, este foarte importantî. La fel de importantă ca şi teoria, de fapt".
Reţeta de succes oferită de Mihai Tatulici studenţilor care doresc să înceapă această meserie, sau care au început să o practice deja este: "să-ţi doresti să fii cel mai bun în orice moment. Cam asta e reţeta mea".
Sincer mi-a plăcut şi chiar sunt foarte hotărâtă să mai particip la astfel de dezbateri, chiar dacă subiectul nu este foarte interesant pentru mine modul în care se desfăşoară aceasta poate să îmi captiveze atenţia încât să devin foarte interesată, unele răspunsuri putându-mi fi foarte folositoare pe mai târziu.

Rolul perturbator/(in)formativ al NTCI

Get your own Poll!

De-a lungul timpului bibliotecile au fost puse în faţa a numeroase provocări datorate schimbărilor de mediu socio-cultural; au înfruntat multe revoluţii sociale şi istorice dar, doar revoluţia digitală a modificat şi va modifica modul în care se lucrează, modul în care sunt definite şi organizate colecţiile şi informaţiile. Societatea se află în tranziţie spre o lume un pic nefamiliară iar bibliotecile şi editurile încearcă să facă această trecere gradual, în etape mici deşi timpul de adaptere este din ce în ce mai mic. Bibliotecile au şi alte structuri de informare şi documentare şi de aceea reuşesc de fiecare dată să se adapteze nevoilor sociale şi să joace un rol cheie în crearea, organizarea, stocarea, restaurarea, conservarea şi disponibilizarea informaţiilor.Noile tehnologii obligă bibliotecile să coopereze. Într-un context informaţional, condiţionat de o tehnologie din ce în ce mai sofisticată, bibliotecile nu mai pot rămâne entităţi izolate care deservesc o comunitate locală bine cunoscută.
Avantajele reţelelor de calculatoare şi Internet-ului ca mijloace globale de informare şi comunicare, care integrează facilităţi diverse, sunt evidente. Azi oamenii pot comunica prin mesaje electronice rapide sau prin dialog on-line indiferent de localizarea lor geografică, dacă au acces la Internet. În ultimii ani, prin intermediul tehnologiilor digitale, serviciile de comunicare din Internet s-au integrat tot mai mult cu alte metode (mai clasice) de comunicare: telefonia fixă sau mobilă, care poate fi utilizată si din Internet (în sistemul digital), inclusiv mai recentul serviciu de mesaje scurte din telefonia mobilă, sau fax-ul, care poate fi folosit si el din Internet prin intermediul calculatoarelor conectate la reţea ţi a unor produse soft speciale.
Într-un context informaţional, condiţionat de o tehnologie din ce în ce mai sofisticată, bibliotecile nu mai pot rămâne entităţi izolate care deservesc o comunitate locală bine cunoscută.
Sistemele de informare au devenit în ce în ce mai puternice. De la baze şi bănci de date la sisteme, trecând prin lanţul de producere informatizată, fluxuri de date, arhivare electronică sau multimedia, prin orice activitate a organizaţiilor, cetăţenii se înscriu într-o perspectivă de dezvoltare şi de folosire a resurselor în informare şi documentare. În acest context şi în aceste condiţii, sensibilizarea şi formarea cu metode de informare devin cruciale. Trebuie promovată o adevărată cultură a informaţiei, permiţând fiecăruia să ştie şi să poată să se situeze ca cetăţean în noua societate a informaţiei. Ţinând cont de aceste evoluţii, ar trebui regândită formarea tinerilor în contextul societăţii post-industriale, marcată de o mondializare a economiei, de o sporire a nivelului de cunoştiinţe, ţinând cont de curiozitatea tinerei generaţii, prin implicarea sa în diferite domenii ale societăţii.
Internetul şi-a pus o amprentă vizibilă asupra stilului de viaţă al tinerilor. Timpul liber al acestora se consuma fie individual, în faţa calculatorului, fie prin ieşiri în oraş, care sunt agreate de 81% dintre tineri.