Rolul perturbator/(in)formativ al NTCI

Get your own Poll!

De-a lungul timpului bibliotecile au fost puse în faţa a numeroase provocări datorate schimbărilor de mediu socio-cultural; au înfruntat multe revoluţii sociale şi istorice dar, doar revoluţia digitală a modificat şi va modifica modul în care se lucrează, modul în care sunt definite şi organizate colecţiile şi informaţiile. Societatea se află în tranziţie spre o lume un pic nefamiliară iar bibliotecile şi editurile încearcă să facă această trecere gradual, în etape mici deşi timpul de adaptere este din ce în ce mai mic. Bibliotecile au şi alte structuri de informare şi documentare şi de aceea reuşesc de fiecare dată să se adapteze nevoilor sociale şi să joace un rol cheie în crearea, organizarea, stocarea, restaurarea, conservarea şi disponibilizarea informaţiilor.Noile tehnologii obligă bibliotecile să coopereze. Într-un context informaţional, condiţionat de o tehnologie din ce în ce mai sofisticată, bibliotecile nu mai pot rămâne entităţi izolate care deservesc o comunitate locală bine cunoscută.
Avantajele reţelelor de calculatoare şi Internet-ului ca mijloace globale de informare şi comunicare, care integrează facilităţi diverse, sunt evidente. Azi oamenii pot comunica prin mesaje electronice rapide sau prin dialog on-line indiferent de localizarea lor geografică, dacă au acces la Internet. În ultimii ani, prin intermediul tehnologiilor digitale, serviciile de comunicare din Internet s-au integrat tot mai mult cu alte metode (mai clasice) de comunicare: telefonia fixă sau mobilă, care poate fi utilizată si din Internet (în sistemul digital), inclusiv mai recentul serviciu de mesaje scurte din telefonia mobilă, sau fax-ul, care poate fi folosit si el din Internet prin intermediul calculatoarelor conectate la reţea ţi a unor produse soft speciale.
Într-un context informaţional, condiţionat de o tehnologie din ce în ce mai sofisticată, bibliotecile nu mai pot rămâne entităţi izolate care deservesc o comunitate locală bine cunoscută.
Sistemele de informare au devenit în ce în ce mai puternice. De la baze şi bănci de date la sisteme, trecând prin lanţul de producere informatizată, fluxuri de date, arhivare electronică sau multimedia, prin orice activitate a organizaţiilor, cetăţenii se înscriu într-o perspectivă de dezvoltare şi de folosire a resurselor în informare şi documentare. În acest context şi în aceste condiţii, sensibilizarea şi formarea cu metode de informare devin cruciale. Trebuie promovată o adevărată cultură a informaţiei, permiţând fiecăruia să ştie şi să poată să se situeze ca cetăţean în noua societate a informaţiei. Ţinând cont de aceste evoluţii, ar trebui regândită formarea tinerilor în contextul societăţii post-industriale, marcată de o mondializare a economiei, de o sporire a nivelului de cunoştiinţe, ţinând cont de curiozitatea tinerei generaţii, prin implicarea sa în diferite domenii ale societăţii.
Internetul şi-a pus o amprentă vizibilă asupra stilului de viaţă al tinerilor. Timpul liber al acestora se consuma fie individual, în faţa calculatorului, fie prin ieşiri în oraş, care sunt agreate de 81% dintre tineri.